Analiză spaţială

Analiza spaţială include tehnicile prin care se studiază relaţiile dintre entităţi, din punct de vedere topologic, geometric sau geografic.

Utilizând metodele specifice GIS, avem abilitatea de a relaţiona datele spaţiale cu informaţii despre o anumită caracteristică de pe hartă, dar numai dupa ce s-a efectuat o bună documentare asupra problemei. Astfel, termenul de ‘analiză spaţială’ este unul complex, înglobând tehnici şi proceduri diversificate, de cele mai multe ori folosite simultan, dintre care:

  • Suprapuneri spaţiale (date diferite care ocupă aceeaşi poziţie spaţială; rezultatul combinării datelor reprezintă un nou mijloc de identificare a relaţiilor spaţiale)
  • Analiza limitelor (definirea unor regiuni în funcţie de anumite criterii)
  • Potrivirea adreselor şi geocodare (relaţionarea adreselor dintr-un tabel cu poziţia spaţială aferentă a acestora în teritoriu)
  • Analize de proximitate (analiza locaţiei unei trăsături prin măsurarea distanţei dintre aceasta şi alte trăsături din proximitate; poziţionarea unei afaceri în funcţie de factorii locali; analize de riscuri, fenomene; analize imobiliare)
  • Analiza zonelor tampon (identificarea arealelor ce înconjoară o anumită trăsătură geografică şi identificarea arealelor care intră sau nu sub incidenţa zonelor tampon; ex. identificarea arealelor din jurul unei fabrici poluante, după impactul emisiilor în raport cu distanţa propagării acestora)
  • Analiză de reţea (network analysis: identificarea celor mai eficiente rute – distanţă, cost şi timp – pentru a vizita o locaţie sau un set de locaţii, pentru distribuirea de servicii sau repartizarea eficientă a resurselor; ex. livrări la domiciliu, intervenţia ambulanţelor sau pompierilor, logistică transporturi naţionale şi internaţionale)
  • Analiză electorală (distribuţia spaţială a prezenţei la vot şi explicaţii)
  • Analiză medicală (distribuţia pacienţilor, răspândirea unei boli şi caracteristicile extinderii acesteia)